Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 04.01.2011
Tematica: legea învăţământului – predarea limbii române ca a doua limbă
Categoria articolului: reportaje
Pagina (dacă este cazul): 6
Autorul articolului: Departamentul Social
Titlul articolului: CC: Legea educaţiei adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului este constituţională. Ce spun Funeriu, Geoană, Marko Bela. Preşedintele Băsescu a promulgat Legea educaţiei
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/news/cc-legea-educatiei-adoptata-prin-asumarea-raspunderii-guvernului-este-constitutionala-ce-spun-funeriu-geoana-marko-bela-presedintele-basescu-a-promulgat-legea-educatiei-7862038


Curtea Constituţională (CC) a decis, marţi, că este constituţională Legea educaţiei naţionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.

Preşedintele Băsescu a promulgat Legea educaţiei

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii educaţiei naţionale, informează Administraţia Prezidenţială.

 


Funeriu: Decizia Curţii Constituţionale în cazul Legii educaţiei este un pas înainte important

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat pentru MEDIAFAX că decizia de marţi a Curţii Constituţionale în cazul Legii educaţiei pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea este un pas înainte important, următorul fiind promulgarea actului normativ de către preşedintele Traian Băsescu.

"Decizia Curţii Constituţionale în cazul Legii educaţiei este un pas înainte important, următorul fiind promulgarea legii de către preşedintele României", a spus ministrul Daniel Funeriu.

El a precizat că decizia Curţii Constituţionale, oricare ar fi aceasta, pozitivă sau negativă, nu se discută, ci se aplică.

Ministrul Educaţiei a adăugat că după ce legea va fi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, va discuta mai mult despre acest act normativ important pentru şcoala românească.

Geoană îi cere lui Băsescu să nu promulge Legea educaţiei şi îşi rezervă dreptul de a resesiza CC

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, după pronunţarea deciziei CC privind Legea educaţiei, că face un apel "extrem de serios" către preşedinte să nu promulge actul normativ şi a precizat că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul de a resesiza CC.

"Declararea ca fiind inadmisibilă a sesizării pe care am făcut-o, ca preşedinte al Senatului, în opinia mea încearcă să scoată Curtea Constituţională dintr-o situaţie imposibilă, aceea de a infirma două decizii succesive prin care Curtea, în 2009 şi 2010, a declarat că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale este neconstituţională", a declarat Geoană.

El a adăugat că doreşte să facă "un apel extrem de serios" către preşedintele Traian Băsescu de a nu promulga Legea educaţiei, susţinând că decizia Curţii prin care declara angajarea răspunderii pe această lege ca fiind neconstituţională rămâne în continuare în vigoare.

"Curtea s-a pronunţat - şi este singura decizie în acest sens - că angajarea răspunderii pe această lege este neconstituţională, iar preşedintele României ar crea un precedent extrem de periculos la adresa ordinii constituţionale şi a stabilităţii sistemului legislativ din România dacă ar promulga o astfel de lege", a menţionat Geoană.

Preşedintele Senatului a mai spus că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul, ca preşedinte al Senatului, de a "resesiza" Curtea Constituţională.

"Este clar că, la nivelul Curţii, va trebui să ni se răspundă extrem de clar cum este posibil ca o lege a cărei angajare de răspundere a fost declarată neconstituţională să devină în mod absolut spectaculos şi extrem de bizar o lege constituţională", a adăugat el.

Marko: Decizia CC pe Legea educaţiei era firească, eu cred că legea va fi promulgată de preşedinte

Preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea Legii educaţiei naţionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului îl bucură şi că el crede că legea va fi promulgată de şeful statului.

"Era firesc, sincer mă bucur că în sfârşit CC a luat această decizie, eu de la început am declarat nu văd niciun motiv de neconstituţionalitate, iată că decizia CC dovedeşte aceast lucru. Am lucrat foarte mult pe această lege, şi eu, şi colegii din Guvern, vreau să le mulţumesc colegilor din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi Ministerului Educaţiei, care a elaborat şi susţinut această lege", a spus Marko Bela.

Vicepremierul a adăugat că speră foarte mult ca zilele următoare să se poată începe implementarea noii legi de către Ministerul Educaţiei, care presupune "aplicarea reformei".

"Şi aşa am întârziat foarte mult. Adoptarea Legii educaţiei ne dă posibilitatea ca anul şcolar următor să-l începem în alte condiţii. Vreau să subliniez că reglementările privind drepturile minorităţilor sunt doar câteva dispoziţii din lege, mai importantă este reforma generală, descentralizarea învăţământului preuniversitar", a spus Marko Bela.

El a spus că, personal, crede că legea declarată constituţională de CC va fi promulgată de către preşedintele Traian Băsescu.

"Această lege e susţinută de Guvern, nu cred că are cineva interes să susţină un alt proiect", a spus Marko Bela.

(Ela Giurgea, corespondenti@mediafax.ro, Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)

Curtea Constituţională (CC) a decis, marţi, cu majoritate de voturi, că este constituţională Legea educaţiei naţionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.

Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă atât sesizarea preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL, apreciind astfel că Legea educaţiei este în acord cu prevederile legii fundamentale.

Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Este pentru a treia oară când Legea educaţiei a intrat în atenţia Curţii Constituţionale.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament asupra Legii educaţiei în data de 28 octombrie 2010. Încă de la depunerea actului normativ la Parlament, în 19 octombrie, preşedintele Senatului a solicitat Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională Parlament-Guvern, având în vedere că deja exista un proiect similar în dezbaterea Legislativului. Totodată, asumarea răspunderii a fost urmată, în 29 octombrie, de depunerea moţiunii de cenzură PSD-PNL intitulată "Legea educaţiei naţionale, o lege antieducaţie şi antiromânească".

În 3 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaţiei naţionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - solicitare formulată de preşedintele Senatului. În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Judecătorii propuşi de actuala putere au apreciat că nu există un conflict Guvern-Parlament în acest caz.

Decisiv a fost însă votul judecătorului Petre Lăzăroiu - numit de şeful statului -, el apreciind că în dispozitivul deciziei din 3 noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenţei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.

La acel moment, cotidianul Gândul relata că reprezentanţii puterii au încercat să-şi explice "trădarea", mai mulţi lideri politici interpretând votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia, în condiţiile în care unul dintre punctele principale ale Legii educaţiei este reformarea învăţământului universitar. Potrivit surselor citate de Gândul, prevederea din actul normativ care nu a fost pe placul judecătorului Petre Lăzăroiu era cea care stabilea că "la împlinirea termenului de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept." Sub incidenţa acesteia intra, potrivit Gândul, şi Lăzăroiu, care nu şi-a susţinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CC. El se declară "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii "Lucian Blaga" - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză".

În 15 noiembrie, şi Guvernul a transmis CC solicitarea de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema Legii educaţiei, ca urmare a tergivărsărilor privind dezbaterea moţiunii de cenzură a opoziţiei. Dezbaterea moţiunii ar fi însemnat continuarea şi finalizarea procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pentru Legea educaţiei.

În 24 noiembrie, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra cererii formulate de primul-ministru Emil Boc privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Legislativului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară la Legea educaţiei, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în Parlament. În urma deliberărilor, Plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Legislativului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.

În 29 noiembrie, PNL şi-a retras semnăturile de pe moţiunea de cenzură, care nu a mai putut fi dezbătută. În aceeaşi zi, Birourile Permanente reunite au decis, la diferenţă de un vot, să retrimită Guvernului legea asumată, pe motiv că procedura asumării a fost declarată neconstituţională.

În 14 decembrie, Legea educaţiei este considerată adoptată, anunţul fiind făcut în plenul Camerelor reunite, într-o şedinţă condusă de Roberta Anastase şi de Alexandru Pereş, ambii reprezentanţi ai PDL. Legea a fost imediat contestată la Curtea Constituţională de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi, separat, de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL, aceste sesizări urmând să fie discutate marţi, 4 ianuarie, după două amânări.

În sesizarea sa, preşedintele Senatului a susţinut că procedura de adoptare a Legii educaţiei a fost neconstituţională.

Sesizarea parlamentarilor se referă atât la modul în care a fost adoptată legea, cât şi la neconstituţionalitatea unor articole ce reglementează învăţământul pentru minorităţi, despre care afirmă că ar încălca prevederea din legea fundamentală privind egalitatea în drepturi, precum şi la articole privind învăţământul universitar, despre care susţin că ar încălca autonomia universitară, garantată prin Constituţie. Alte obiecţii se referă la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naţionalizare.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.